Relieful

Comuna Dârlos este o asezare urbana de podis, cu o altitudine medie de 320 m. La Dârlos domina relieful de culoar. Pe cele doua parti ale Tarnavei Mari, se inscriu o varietate de microforme adiacente.

 

Clima

Comuna Dârlos se inscrie in climatul continental moderat cu o temperatura medie multianuala a aerului de 8,6°C. Cifra este deosebit de semnificativa. Media termica multianuala de peste 8°C reprezinta pentru Dîrlos, un bilant termic radiativ care favorizeaza cultivarea deopotriva a leguminoaselor, plantelor tehnice, cerealelor pentru boabe, vitei de vie, pomilor fructiferi, etc, in conditii climatice optime. Putine sunt speciile vegetale de cultura care nu accepta aceasta zona si fapt imbucurator, tocmai acelea (pepenii verzi, unele plante medicinale) care nu ocupa prioritati in cerintele de consum. Temperaturile extreme care se inregistreaza in zona sunt obisnuite regiunilor deluroase din Romania (-17 -24°C, iarna) si (28 … 32°C, vara).

 

Elemente hidrografice

Pârâul Valea Curciului care porneşte din hotarul satului Curciu şi adună în drumul său pâraiele din hotarele celor doua sate, străbate Dîrlosul de la un capăt la celălalt, vărsându-se până la urmă în  râul Târnava Mare.

 

Flora şi fauna

Daca ar lipsi cu desavarsire activitatea antropica spatiul geografic al Dârlosului ar fi un veritabil peisaj natural. Doua asociatii vegetale ar domina zona: padurile de foioase de esente tari si zavoiul de lunca a Tarnavei. Vegetatia naturala a comunei este parte integranta a biosferei transilvane, dominata de specii silvestre de esente tari.

Culturile cele mai des intalnite sunt graul de toamna, orzul, porumbul si sfecla de zahar. Pe versantii dealurilor cu expunere sud-vestica, batuti de soare si de vant, intalnim o flora tipica - buchete de ruscuta de primavara, migdalul pitic, laleaua pestrita (monumente ale naturii), alaturi de ciubotica cucului, lumanarica, albastrea, coada soricelului s.a. La marginea padurilor, dupa tufisuri de porumbar, alun, sanger, paducel, se pot intalni stejari, carpeni si fagi. Coexistand cu acestea, se intalnesc salcami, platini, frasini si ulm. Fauna este cea specifica zonei. In apele curgatoare, alaturi de scobar gasim cleanul se gasesc crapi si carasi. In contact nemijlocit cu apa isi duc viata cateva pasari ca rata salbatica, gainusa de apa, batlanul si starcul cenusiu. Padurile adapostesc caprioare, cerbi si tapi rosii, vulpi, bursuci, ursi, lupi, viezuri si mistreti. Aici gasesc hrana si adapost o serie de pasari insectivore sau scurmatoare ca mierla, cucul, ciocanitoarea si turturelele, pitigoii si sticletii. Elemente mediteraneene sunt prezente si in fauna: vipera cu corn, lacusta, etc.